Erasmus, o experiență de viață

Erasmus nu este o simplă excursie într-o altă țară, este o experiență de viață. Este un program european care susține formarea tinerilor, educația și sportul. Școala noastă, alături de alte patru școli din Lituania, Franța, Grecia și Italia, face parte din proiectul de schimb interșcolar Erasmus+ cu tema „Nos différences font nos richesses”. Proiectul a fost inițiat în 2019 și este coordonat de doamna profesoară Dana Ilcenco.

Europa, spațiu multicultural

Europa contemporană, un spațiu fizic, economic, socio-politic și cultural comun pentru toți de pe continent, nu înseamnă dispariția tradițiilor și a specificului local, ci dimpotrivă, presupune aprecierea celor care sunt altfel decât noi. Dar pentru asta trebuie să ne cunoaștem înainte. Și care ar putea fi o metodă mai bună decât prin experiența directă? Sunt bune și cărtile, dar să trăiești chiar și pentru câteva zile împreună cu o familie dintr-o altă țară este cu totul diferit. Poți să vezi cum este organizată camera unui copil dintr-un oraș din Franța, poți să vezi cum este școala unui copil din Italia sau cum își petrece timpul liber un copil din Lituania.

Comunitate și timp împreună

Copiii învață lucruri noi în fiecare zi, fie la școală, fie în timpul liber. În programul Erasmus copii din diverse țări trăiesc câteva zile împreună, participă la activități, discută, se cunosc, se joacă. Este încurajată ideea de grup social cu accent pe aprecierea diferențelor culturale, activitate care completează cunoștințele primite în școală.

Sunt cinci zile departe de părinți, dar importante pentru dezvoltarea identității de sine, timp în care tinerii se bazează pe propriile abilități. Explorează lumea fără aripa protectoare a părintelui, dar totuși în siguranță. Părăsirea zonei de confort, desprinderea de familie și deciziile pe care trebuie să le ia singur un elev de gimnaziu, sunt acele lucruri care fac experiența Erasmus extrem de valoroasă. Iar, dacă s-a descurcat în proiectul Erasmus, dacă a trăit împreună cu copii din alte țări și cu familiile lor, atunci în mod cert copilul este mai bine pregătit și pentru viața de liceu ce va urma în scurt timp.

În timpul programului Erasmus copiii interacționează cu copii de aceeași vîrstă, dar cu păreri și convingeri conturate în contexte culturale diferite. Învață să accepte și alte puncte de vedere. Scopul experienței Erasmus este acela de a-i convinge pe copii că diferențele trebuie tratate cu respect. Activitățile și atelierele la care participă au scopul de a crea o conexiune între copii. Implicarea în comunitate oferă copiilor un sentiment de apartenență la grup, combate singurătatea și duce la bunăstarea generală a celor mici.

Temele proiectului Erasmus - dizabilitățile, egalitatea de gen, multiculturalismul, migrația, protecția mediului

Temele propuse sunt acelea cu care generația de azi se confruntă: dizabilitățile, egalitatea de gen, multiculturalismul, migrația populațiillor, reciclarea și protecția mediului sau digitalizarea. În contextul globalizării, diversitatea etnică și culturală sunt în pericol să se piardă. De aceea, protejarea dreptului diferitelor grupuri culturale și etnice de a-și păstra o identitate culturală distinctă este o prioritate în spațiul european și una din temele principale ale proiectului Erasmus.

Erasmus în pandemie

Nu în ultimul rând, proiectele de acest fel nu se organizează singure. Ele presupun multă muncă și dedicație din partea profesorilor coordonatori, iar proiectul școlii noastre a pornit de la o inițiativă personală a unui profesor, dar susținut apoi de o întreagă echipă. Cea mai mare provocare a fost, așa cum puteți intui, noul coronavirus. După o perioadă de aproape doi ani de incertitudine, activitățile Erasmus au fost reluate. Spiritul Erasmus înseamnă comunitatea și timp împreună, însă normele de sănătate impuse de pandemie au dus la regândirea evenimentelor și interacțiunilor. Întâlnirea din Italia din decembrie 2021, s-a desfășurat într-un cadru cu reguli stricte și a fost oarecum diferită de cele anterioare pandemiei de COVID-19. Și totuși prieteniile s-au legat, prietenii frumoase care au continuat și după încheierea vizitei. Se poate spune că a fost un succes, amiciția a învins, iar scopul proiectului Erasmus a fost atins și în condiții de distanțare.

Echipa Erasmus din Școala Gimnazială Nicolae Titulescu

Din echipa Erasmus a Școlii Nicolae Titulescu fac parte profesorii Cristina Taraș-Mihai, Alina Johnson-Pop, Teodora Peniu, coordonator fiind doamna profesoară Dana Ilcenco, iar în timpul mobilității din România, în perioada 1-7 martie 2020, s-au implicat în activitățile derulate și profesorii Nicoleta Radu, Jeanina Cârstoiu și Daniela Bărbat. Povestea întreagă se află pe website-ul oficial al proiectului „Nos différences font nos richesses” Twinspace (etwinning.net)

Despre șah

După o pauză de aproape doi ani se reiau olimpiadele. Elevii au opțiunea să se întreacă la materiile preferate. Bineînțeles, matematica și engleza sunt printre favorite, dar sunt și alte probe mai puțin cunoscute. În acest articol voi scrie despre o olimpiadă mai puțin populară, cea de șah.

Șahul, un joc vechi de peste 1500 de ani

Șahul este unul dintre jocurile cu o istorie care se întinde mult în timp. Cele mai vechi texte care descriu acest joc datează de la începutul sec. VII e.n.. Într-unul dintre aceste texte, naratorul aduce câteva lămuriri și anume că numele din persană fusese adus de un conducător indian în timpul domniei lui Khosrow I, rege al Imperiului Persan Sasanid de la mijlocul sec.VI. De atunci și până acum, șahul a evoluat, pe măsură ce s-a răspândit pe tot globul, în jocul pe care îl jucăm astăzi. Drept urmare, pe baza pasiunii comune pentru joc, această călătorie a reunit oameni din culturi, vârste și medii diferite.

Șahul te învață cum să câștigi și să pierzi

În ultimii ani, șahul a devenit din ce în ce mai  popular în școli. Asta pentru că șahul îi învață pe copii că alegerile lor au consecințe – atât bune, cât și rele. Să te gândești la mișcările tale și să încerci să o faci pe cea mai bună posibilă este o recompensă în timpul jocului, însă o decizie pripită poate duce la pierderea partidei.

Echipa de șah a Școlii Gimnaziale Nicolae Titulescu

Echipa de șah a școlii noastre este coordonată de doamna profesoară Doina Coman, iar anul acesta au participat la Olimpiada de șah trei elevi: Mihai Marinescu și Anne-Marie Manitiu au obținut locul 5, iar Vlad Teodorescu locul 7. Chiar dacă regulamentul precizează că mai departe se califică doar cei care au obținut locul I, toți participanții au avut de câștigat, pentru că șahul dezvoltă logica și memoria.

Sfat pentru părinți, încurajați-vă copiii să joace șah

Desigur, tuturor ne place să câștigăm. Dar, mai ales pentru copii, este important să învețe cum să accepte pierderea. Pentru un elev de gimnaziu, o competiție pierdută este o oportunitate să revină  în fața tablei de șah mai bine pregătit la următoarea competiție. Este o parte importantă din formarea copiilor, așa devin mai puternici și mai înțelepți. Tot din sfera beneficiilor șahului fac parte dezvoltarea sentimentului de încredere și păstrarea calmului. În plus, fiecare joc de șah aduce noi provocări pe care concurenții trebuie să le depășească pentru a câștiga, iar găsirea soluțiilor în timpul jocului ajută copilul să își dezvolte creativitatea.

Șah pentru copiii din școala noastră

Copiii din școala noastră se pot antrena la Clubul sportiv școlar nr. 1 București (b-dul Ion Mihalache nr. 162-164, sector 1). Pentru anul școlar 2021-2022, programul este miercuri și vineri de la ora 18:00. Echipa este coordonată de domnul profesor Mihai Panait

80 de ani de tradiție în educație

Unii dintre adulții care au copilărit în aceast cartier își aduc aminte că inițial Școala 3 Nicolae Titulescu se numea Ciovică. Așa este!

Începuturile

În a doua parte a anilor ’30, Elena Colonel D. Ciovică donează un teren pe care Primăria Sectorului IV de Verde (denumirea inițială a Primăriei Sectorului 1) să construiască Școala elementară de băieți nr. 28. Din raportul Primăriei din 1936 aflăm detalii despre proiect. Planul clădirii, conceput în stil Art-Deco era semnat de arhitecții Emil Nădejde și Eugen Cușcenco. 

O școală modernă

Estetica deco-modernistă, varianta de maturitate a stilului Art-Deco, era o opțiune îndrăzneață pentru o școală la vremea respectivă. În București multe școli erau realizate în stil neo-românesc (Școala Centrală – arh. Ion Mincu, Școala Ion Heliade Rădulescu – arh. Giulio Magni). Ideologia din spatele arhitecturii deco-moderniste promova progresul tehnologic și era îndreptată spre nevoile oamenilor, cum ar fi confortul, funcționalitatea, valorificarea materialelor aliniate științei. Confortul, element foarte important în viața urbană în Bucureștiul interbelic, era obținut prin rezolvarea problemelor de lumină și aerisire, încălzire și igienă. Arhitectura deco-modernistă păstra ornamentele, dar nu în forma lor din secolul XIX, sculptate, modelate și aplicate pe clădiri, ci s-a folosit de elementele constructive – volumetrii, jocuri de lumină, accente cromatice date de materialele folosite, pentru a crea un efect vizual.

Aceasta scurtă incursiune în istoria arhitecturii are scopul de a arata că Școala 3 Nicolae Titulescu a fost gândită încă de la început ca o instituție modernă, orientată spre viitor, apelând la cele mai noi principii din arhtiectură și tehnologie. În afară de săli de clasă, dotările educaționale erau în pas cu dezvoltările vremii – sală de sport, sală de lectură, sală de evenimente, ateliere, chiar și un muzeu apare menționat alături de spații amenajate pentru cursuri în aer liber. Trebuie să recunoaștem că este impresionant pentru anii ’30.

Construită pe un teren donat de Elena Colonel Ciovică, această școală model, va cuprinde 7 săli de clasă, o sală de gimnastică, o sală de serbări, un muzeu, 3 ateliere, o sală de lectură, săli și culoare largi și bine luminate pentru recreație, săli pentru cursuri în aer liber, dispensar medical, cancelarii, locuință pentru director și pentru medic, etc… sursa: „Sectorul de Verde 1926-1936”

Lucrările au fost finalizate la sfârșitul deceniului. Aflăm tot dintr-un document oficial, „Anuarul școalelor primare din București” din 1942, că Școala funcționa, iar primii elevi studiau îndrumați de 8 învățători. Din 1940 și până azi s-au întâmplat multe și Școala a trecut prin multe transformări, unele fericite, altele mai puțin (cum ar fi izolația termică cu polistiren, care a modificat aspectul initial al fațadei deco-moderniste).

Școala 3 Nicolae Titulescu

Dar, cel mai important lucru este că în fiecare an cei mici încep o nouă aventură care îi pregătește pentru viitor. O școală cu tradiție este un reper în comunitate. Iar o școală bună are rolul de a coagula comunitatea pe care o deservește.

Școala Primară Ciovică, proiect

sursă: Sectorul de verde 1926-1936
sursă: Sectorul de verde 1926-1936

surse foto: Sectorul de verde 1926-1936, Tipografia și zincografia ziarului „Universul”, București